La sfarsitul lunii septembrie a anului trecut, participarea mea in
calitate de expert la un proiect international, mi-a facilitat o scurta
vizita in Oslo, capitala Norvegiei.
E greu de descris in cuvinte
frumusetea fiordului pe malurile caruia s-a dezvoltat capitala si
atmosfera de inalta civilizatie care se simte la tot pasul. In trenul
care face legatura dintre aeroport si centrul capitalei, o curatenie
exemplara si o liniste desavarsita. Nimeni nu vorbea tare, nimeni nu
asculta manele... Am ajuns in zona centrala a capitalei, in apropierea
cladirii Parlamentului. Artera care mi s-a parut cea mai importanta din
punct de vedere turistic si comercial porneste din piata garii centrale, trece pe langa cladirea
Parlamentului si se termina in fata Palatul Regal.
Portul
turistic era plin de ambarcatiuni moderne, iahturi, salupe, feriboturi
sau vase de croaziera. Peste tot, turisti de pe toate continentele.
Dar,
atentie! Orice serviciu care nu este gratuit sau orice cumparatura, te
"arde la buzunar". Cea mai ieftina bere la cutie, cumparata din
hiprmarket, m-a costat mai mult de trei Euro. La restaurant sau terasa
nici nu am avut curajul sa intreb cat costa o bere... Biletul de metrou,
numai dus, 30 coroane norvegiene, adica tot o bere...
Era sfarsit
de septembrie, sfarsit de sezon turistic si de toamna norvegiana. Dupa
cum am vazut in pliantele turistice, din octombrie incepea iarna, toamna
fiind considerata perioada august-septembrie.
In Oslo se pot
vedea cladiri vechi si noi intr-un amestec armonios de culori vii dar nu
stridente. Multe cladiri, inclusiv cea a primariei, au o arhitectura
sobra, cu pereti exteriori in care caramida rosie este aparenta, asa cum
erau mai demult multe din cladirile administrative ale fabricilor
romanesti construite in perioada interbelica.
Seara, toata zona
turistica este inundata de lumina artificiala. Terasele sunt dotate cu
sisteme de incalzire la fiecare masa. In plus, am vazut si in camera de
hotel si in spatii comune sau terase, corpuri de iluminat care dau o
lumina rosiatica. Am aflat mai tarziu ca sunt lampi "anti-stress", se
pare ca noptile lungi de iarna produc stari de depresie accentuata, iar
acea lumina calda diminueaza efectele negative ale noptilor scandinave.
Ca
in orice capitala europeana, in Oslo sunt multe muzee. Dar vremea
favorabila plimbarilor in aer liber si timpul foarte scurt pentru cate
sunt de vazut in capitala Norvegiei, m-au determinat sa fac doar vizite
"out door", cu exceptia cladirii Primariei.
Daca ar fi sa rememorez,
in cateva cuvinte, ceea ce m-a impresionat dupa sejurul din Oslo, as
aminti in primul rand, cladirea Operei. Aceasta are o arhitectura
ultramoderna, cu multe suprafete plane care se intersecteaza in muchii
drepte, creand un joc interesant de volume geometrice si suprafete bine
delimitate. Ea pare mai degraba o cale de legatura dintre mare si cer. Daca privesti
cladirea dinspre fiord, seamana cu o ambarcatiune care, tocmai lansata
la apa, intra meiestuos in mare. In schimb, panorama vazuta de pe
terasele circulabile de pe acoperisul Operei, dau impresia ca aceste
terase se intind pana la cer...
O alta imagine care mi-a ramas vie
in amintire este fortareata Akershus si panorama portului turistic
vazuta de pe zidurile acesteia. Un amestec de vechi si nou,
fortificatii, turnuri si tunuri de aparare, bieserici si cazarmi, iar jos
in port, zeci de ambarcatiuni moderne si veliere de epoca.
In al
treilea rand voi aminti cladirea Primariei si zona apartinatoare. O
cladire sobra, cu linii arhitectonice care par mai degraba desprinse
dintr-un peisaj industrial. In interior, picturi si fresce care aduc
omagiu muncii: docheri, fierari, parame, baroase si nicovale care pot fi
zarite in fiecare pictura. In afara cladirii si in parcul din apropiere,
basoreliefuri si sculpturi pe aceeasi tema. Ma gandeam daca si Norvegia a
trecut printr-o perioada proletcultista asemanatoare cu cea din Romania
postbelica. Chiar daca efectele au fost asemanatoare, cauzele au fost total
diferite. Norvegia, inainte de descoperirea si exploatarea unor
cantitati imense de petrol in platoul continental al Marii Nordului, a
fost o tara foarte saraca, in care munceai din greu pentru a-ti putea
asigura existenta iar munca pe mare sau in port erau principalele
activitati. In ultimii zeci de ani, petrolul a schimbat radical aspectul
Norvegiei si viata norvegienilor, aducandu-i in primul esalon al
civilizatiei europene.
Dupa cum se stie, o imagine poate face mai mult decat o mie de cuvinte, asa ca va invit sa urmariti galeria foto de mai jos.
Tuesday, January 12, 2016
Friday, September 25, 2015
Curs de initiere in activitati si tehnologii spatiale - Marisel 2015
Biroul European de Resurse pentru
Educaţie Spaţială – România (ESERO România) a organizat în perioada 31
august - 3 septembrie 2015, pentru al doilea an la rand, cursul de iniţiere în activităţi şi
tehnologii spaţiale dedicat profesorilor de matematică şi de fizică din
învăţământul gimnazial sau liceal din România.
Cursul s-a va desfăşurat la Mărişel, în
judeţul Cluj şi a avut ca scop folosirea spaţiului cosmic ca un context
atractiv pentru predarea materiilor STEM (Ştiinţă, Tehnologie,
Inginerie, Matematică).
Cursul a abordat subiecte diverse, de la
prezentarea ESERO România, birou coordonat de Agenția Spațială Română
(ROSA) în cooperare cu Agenția Spațială Europeană (ESA) şi a resurselor
educative ale ESA, până la noţiuni de bază de astronomie, sateliţii
artificiali ai Pământului, noţiuni de bază ale telecomunicaţiilor
spaţiale, CanSat etc. Nivelul inalt al prelegerilor, demonstratiilor si experimentelor efectuate in cadrul cursului au fost asigurate de specialisti ai Agentiei Spatiale Romane si de cercetatori stiintifici ai firmei clujene BITNET CCSS. Voi reveni cu amanunte si cu o galerie foto.
Read more!
Thursday, September 24, 2015
Reteaua INFREP si prognoza seismica
Intr-o postare mai veche pe acest blog "PROGNOZA SEISMICA ESTE O HIMERA?", am descris o parte din eforturile comunitatii stiintifice internationale indreptate spre gasirea unor indicii care sa permita emiterea unor prognoze, cu grad inalt de credibilitate, referitoare la declansarea cutremurelor majore.
Una din directiile de cercetare in care si eu sunt direct implicat, consta in studiul modificarilor care apar in straturile joase ale ionosferei in asa zisa zona pregatitoare a cutremurului, cu cateva zeci de ore inainte de declansarea unui cutremur major (M>6). Reteaua de receptoare VLF/LF ale proiectului INFREP (International Network for Frontier Research on Earthquake Precursors) acopera pricipalele zone cu seismicitate ridicata ale Europei.
In perioada 2013-2014, am facut o analiza amanuntita a modului in care a fost proiectata reteaua INFREP si a performantelor tehnice ale receptoarelor radio VLF si LF utilizate in statiile de monitorizare. Deasemenea am facut o analiza (partiala) a datelor culese de aceste receptoare in ultimii ani. O parte din rezultatele si concluziile acestor analize le-am sintetizat in articolul Aspects regarding the use of the INFREP network for identifying possible seismic precursors. Acest articol a fost publicat in revista Physics and Chemistry of the Earth, care este una din cele mai importante (la nivel mondial) reviste stiintifice din domeniu. Articolul poate fi descarcat gratuit (pana la data de 21 ianuarie 2015) in format PDF de pe saitul editurii ELSEVIER, la adresa http://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S1474706515000698?np=y
Reproduc mai jos abstractul acestui articol:
Una din directiile de cercetare in care si eu sunt direct implicat, consta in studiul modificarilor care apar in straturile joase ale ionosferei in asa zisa zona pregatitoare a cutremurului, cu cateva zeci de ore inainte de declansarea unui cutremur major (M>6). Reteaua de receptoare VLF/LF ale proiectului INFREP (International Network for Frontier Research on Earthquake Precursors) acopera pricipalele zone cu seismicitate ridicata ale Europei.
In perioada 2013-2014, am facut o analiza amanuntita a modului in care a fost proiectata reteaua INFREP si a performantelor tehnice ale receptoarelor radio VLF si LF utilizate in statiile de monitorizare. Deasemenea am facut o analiza (partiala) a datelor culese de aceste receptoare in ultimii ani. O parte din rezultatele si concluziile acestor analize le-am sintetizat in articolul Aspects regarding the use of the INFREP network for identifying possible seismic precursors. Acest articol a fost publicat in revista Physics and Chemistry of the Earth, care este una din cele mai importante (la nivel mondial) reviste stiintifice din domeniu. Articolul poate fi descarcat gratuit (pana la data de 21 ianuarie 2015) in format PDF de pe saitul editurii ELSEVIER, la adresa http://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S1474706515000698?np=y
Reproduc mai jos abstractul acestui articol:
In the last decades, one of the main research directions
in identifying seismic precursors involved monitoring VLF (Very Low
Frequency) and LF (Low Frequency) radio waves and analysing their
propagation characteristics. Essentially this method consists of
monitoring different available VLF and LF transmitters from long
distance reception points. The received signal has two major components:
the ground wave and the sky wave, where the sky wave propagates by
reflection on the lower layers of the ionosphere. It is assumed that
before and during major earthquakes, unusual changes may occur in the
lower layers of the ionosphere, such as the modification of the charged
particles number density and the altitude of the reflection zone.
Therefore, these unusual changes in the ionosphere may generate unusual
variations in the received signal level.
The
International Network for Frontier Research on Earthquake Precursors
(INFREP) was developed starting with 2009 and consists of several
dedicated VLF and LF radio receivers used for monitoring various radio
transmitters located throughout Europe. The receivers’ locations were
chosen so that the propagation path from these VLF/LF stations would
pass over high seismicity regions while others were chosen to obtain
different control paths.
The monitoring receivers are
capable of continuously measuring the received signal amplitude from the
VLF/LF stations of interest. The recorded data is then stored and sent
to an INFREP database, which is available on the Internet for scientific
researchers. By processing and analysing VLF and LF data samples,
collected at different reception points and at different periods of the
year, one may be able to identify some distinct patterns in the envelope
of the received signal level over time. Significant deviations from
these patterns may have local causes such as the electromagnetic
pollution at the monitoring point, regional causes like existing
electrical storms over the propagation path or even global causes
generated by high-intensity solar flares. As a consequence, classifying
these perturbations and minimizing them (when possible) would represent
an important step towards identifying significant pattern deviations
caused by seismic activities.
Taken into consideration
some of the issues mentioned above, this paper intends to present some
aspects meant to improve the overall performance of the existing INFREP
network. The signal-to-noise ratio improvement of the monitoring
receiver may be achieved by relocating the antenna (or even the entire
monitoring system if possible) in areas with less electromagnetic
pollution within the VLF and LF bands. Other solution may involve
replacing the existing electric “whip” antennas with magnetic loop
antennas.
Regarding the measuring method, long-term
averaging of the received signal to reduce the electromagnetic noise
should be carefully applied. If the averaging time is too long, there is
a risk that, during a seismic event, the details of the received signal
envelope would be lost. Moreover, this may reduce the possibility of
making correlations between the monitored stations and INFREP receivers
in case of sudden ERP (Effective Radiated Power) variations of the
VLF/LF stations. For the same reason, the time synchronization of the
recorded data using (for instance) GPS technology is highly recommended.
Other
aspects related to the overall performance improvement of the INFREP
network consist of monitoring other VLF/LF stations such as the
Krasnodar station (south of Russia), part of the ALPHA/RSDN-20 VLF
navigation system, or the 77.5 kHz DCF77 time signal transmitter (near
Frankfurt am Main, Germany). Moreover, the installation of a new
reception point in Romania (near Cluj-Napoca) for monitoring the Vrancea
area (within the Carpathians Mountains) and the Adriatic region will
provide complementary scientific data within the network. (ELSEVIER)
Read more!
Wednesday, September 23, 2015
Scoala de vara “GENERATIA URMATOARE - editia 2015
In perioada 6-11 iulie 2015 s-a desfasurat in localitatea Marisel din judetul Cluj editia 2015 a Scolii de vara “GENERATIA URMATOARE”, pentru elevi de gimnaziu si de liceu.
Tematica cursului: Initiere in activitati si tehnologii spatiale.
Actiunea a fost sprijinita de Agentia Spatiala Romana prin Biroul din Romania al ESERO ( Education Resource Office) si de cercetatorii stiintifici ai firmei BITNET CCSS din Cluj-Napoca.
Sponsorul principal al acestei actiuni educative a fost firma clujeana de produse medicale Ronda Medical , reprezentant al concernului internațional DePuy Synthes, parte a grupului Johnson & Johnson, dar și al altor companii de renume din domeniul medical. D-lui dr. Cristian Bucur, patron al firmei Ronda Medical, ii multumesc si pe aceasta cale, in mod deosebit.
Locul de desfasurare: Observatorul Astronomic al firmei BITNET si pensiunea turistica POPASUL IANCULUI din localitatea MARISEL (Romania).
Coordonatele geografice: 46.67°N, 23.11°E; altitudinea 1200m. Localitatea Marisel se afla la 50km de orasul Cluj-Napoca.
ACTIVITATI:
1) Initiere in astronomie:
a) Prelegeri cu prezentari in Power Point:
- Corpuri ceresti si obiecte ceresti;
- Soarele si Sistemul Solar
- Observarea prin telescop a petelor solare, a Lunii si a planetelor Venus, Marte, Jupiter si Saturn.
- Observarea unor galaxii si nebuloase.
- Confectionarea unui ceas solar, determinarea directiei meridianului local si a momentului in care Soarele se afla in dreptul acestui meridian.
a) Prelegeri cu prezentari in Power Point:
- Sateliti artificiali ai Pamantului.
- Semnalele radio emise de sateliti.
- Satelitii GPS.
- Semnale radio emise de alte corpuri sau obiecte ceresti.
- “Scanarea cerului” cu un prototip de radiotelescop, construit cu scop didactic.
- Desenarea unei harti radio a cerului in care apar cativa sateliti artificiali si Soarele.
- Receptia unor imagini ale Pamantului transmise “live” de sateliti de orbita joasa.
- Transmiterea unui semnal audio-video la mare distanta, pe cale radio, utilizand un model didactic de radioreleu in 2,4 GHz, cu antena directiva de receptie.
- Utilizarea echipamentelor de emisie-receptie pe frecvente libere.
- Utilizarea unor echipamente GPS si ridicarea unei harti cu ajutorul acestora.
- Drumetii in imprejurimi, partide de volei, fotbal, tenis de masa, seara de dans, “karaoke”si foc de tabara.
Asa cum a facut si la editiile precedente, presa a acordat importanta cuvenita acestei actiuni educative.
Articolul aparut pe DIGI24 referitor la editia 2015 Scolii de vara il gasiti urmarind linkul de mai jos. Daca dati apoi click pe poza, puteti urmari si inregistrarea video.
http://www.digi24.ro/Stiri/Regional/Digi24+Cluj-Napoca/Stiri/Tabara+la+observatorul+astronomic+din+Marisel
Galeria foto de mai jos prezinta cateva instantanee din timpul Scolii.
Read more!
Friday, January 16, 2015
Din istoria astronomiei moderne
Se stie ca performantele observationale si stiintifice care pot sa fie atinse in cadrul unui observator astronomic sunt conditionate de trei factori importanti:
Inginerul Mihai Konteschweller a fost printre cei care au pus bazele sistemelor mecanice radioghidate, facand chiar demonstratii publice, in cadrul expoziţiei targ a industriei romanesti tinută în Parcul Carol I in toamna anului 1935. Vizitatorii au putut vedea pe lacul parcului un vaporas condus de pe mal prin intermediul undelor radio. Vaporasul putea primi 6 comenzi : inainte, inapoi, la dreapta, la stanga, sirena si oprire.
Fratele lui Mihai Konteschweller, Titus Konteschweller (care era medic la Paris), a devenit renumit prin radioreceptoarele cu superreactie pe care le fabrica si le comercializa in vestul Europei in anii '20. La proiectarea acelor modele de receptoare contribuise si Mihai Konteschweller.
In urma cu aproape treizeci de ani am cumparat, dintr-o piata de vechituri din Cluj, cartea "TELEVIZIUNE", scrisa de Mihai Konteschweller si publicata in anul 1938. Este o carte deosebita, cu coperti aluminizate, care prezinta bazele televiziunii in conceptia anilor 1937-1938 si un scurt istoric al descoperirilor si inventiilor care au marcat dezvoltarea televiziunii. Pe ultimele pagini ale cartii apar reclame pentru heptoda EF 8, fabricata de Philips si denumita pe atunci, "silentoda" si pentru firma Saroidar S.A.R., reprezentant general in Romania acelor vremuri al firmei Marconi's Wireless Telegraph Co. Ltd.
Dar ce legatura are televiziunea cu astronomia? Astronomia observationala se bazeaza, in mare parte, pe captarea de imagini si prelucrarea lor ulterioara. Un salt important in istoria astronomiei a fost facut in secolul XIX, cand imaginile cerului instelat au putut fi imortalizate pe placi fotografice. Un al doilea salt important s-a facut in prima parte a secolului XX, cand echipamentele optoelectronice (celule fotoelectrice, tuburi fotomultiplicatoare) si amplificatoarele electronice de zgomot mic au permis detectarea si masurarea semnalelor optice venite din universul indepartat. Un al treilea salt a constat in utilizarea, spre sfarsitul secolului XX, a camerelor CCD (charge-coupled device) de mare rezolutie.
Dar iata cum era vazuta in anul 1937 legatura dintre electronica si astronomie, prin ochii unui renumit inginer electronist. Veti gasi mai jos, cateva pagini scanate din cartea "TELEVIZIUNE", publicata in 1938.
In masura in care timpul imi va permite, voi reveni la aspecte interesante prezentate in aceasta minunata carte.
Dati click pe imagini pentru a le mari.
- locatia observatorului
- performantele tehnice ale echipamentelor din dotare
- experienta stiintifica a echipei de cercetare si nivelul de pregatire al membrilor echipei
Inginerul Mihai Konteschweller a fost printre cei care au pus bazele sistemelor mecanice radioghidate, facand chiar demonstratii publice, in cadrul expoziţiei targ a industriei romanesti tinută în Parcul Carol I in toamna anului 1935. Vizitatorii au putut vedea pe lacul parcului un vaporas condus de pe mal prin intermediul undelor radio. Vaporasul putea primi 6 comenzi : inainte, inapoi, la dreapta, la stanga, sirena si oprire.
Fratele lui Mihai Konteschweller, Titus Konteschweller (care era medic la Paris), a devenit renumit prin radioreceptoarele cu superreactie pe care le fabrica si le comercializa in vestul Europei in anii '20. La proiectarea acelor modele de receptoare contribuise si Mihai Konteschweller.
In urma cu aproape treizeci de ani am cumparat, dintr-o piata de vechituri din Cluj, cartea "TELEVIZIUNE", scrisa de Mihai Konteschweller si publicata in anul 1938. Este o carte deosebita, cu coperti aluminizate, care prezinta bazele televiziunii in conceptia anilor 1937-1938 si un scurt istoric al descoperirilor si inventiilor care au marcat dezvoltarea televiziunii. Pe ultimele pagini ale cartii apar reclame pentru heptoda EF 8, fabricata de Philips si denumita pe atunci, "silentoda" si pentru firma Saroidar S.A.R., reprezentant general in Romania acelor vremuri al firmei Marconi's Wireless Telegraph Co. Ltd.
Dar ce legatura are televiziunea cu astronomia? Astronomia observationala se bazeaza, in mare parte, pe captarea de imagini si prelucrarea lor ulterioara. Un salt important in istoria astronomiei a fost facut in secolul XIX, cand imaginile cerului instelat au putut fi imortalizate pe placi fotografice. Un al doilea salt important s-a facut in prima parte a secolului XX, cand echipamentele optoelectronice (celule fotoelectrice, tuburi fotomultiplicatoare) si amplificatoarele electronice de zgomot mic au permis detectarea si masurarea semnalelor optice venite din universul indepartat. Un al treilea salt a constat in utilizarea, spre sfarsitul secolului XX, a camerelor CCD (charge-coupled device) de mare rezolutie.
Dar iata cum era vazuta in anul 1937 legatura dintre electronica si astronomie, prin ochii unui renumit inginer electronist. Veti gasi mai jos, cateva pagini scanate din cartea "TELEVIZIUNE", publicata in 1938.
In masura in care timpul imi va permite, voi reveni la aspecte interesante prezentate in aceasta minunata carte.
Dati click pe imagini pentru a le mari.
Read more!
Tuesday, December 30, 2014
Diagrama Smith (partea a II-a)
In cele ce urmeaza voi continua prezentarea diagramei Smith si va voi propune cateva probleme ale caror solutii pot fi gasite foarte simplu si rapid, utilizand aceasta diagrama.
Asa cum am mai spus, orice impedanta complexa poate fi reprezentata printr-un punct, aflat intr-un semiplan infinit, determinat de abscisa (0, R) si ordonata (0, X).
In cazul unei linii de transmisie, se pote efectua o operatie de normalizare, adica de impartire a valorii impedantei cu valoarea impedantei caracteristice a liniei de transmisie. Aplicand apoi o transformare conforma, orice valoare a impedantei normalizate poate fi reprezentata pe o diagrama cu suprafata finita, numita diagrama Smith (Smith chart). Pe diagrama Smith putem identifica opt zone distincte, asa cum am prezentat in figura de mai jos.
Observam ca toate impedantele normalizate ale caror reprezentare pe diagrama se gaseste deasupra diametrului orizontal, au caracter inductiv. Toate impedantele normalizate ale caror reprezentare pe diagrama se
gaseste dedesuptul diametrului orizontal, au caracter capacitiv.
In partea dreapta a graficului am prezentat intervalul de valori ale lui x si r, pentru fiecare zona a diagramei.
Probleme propuse:
Problema 1:
Problema 2:
Problema 3:
Rezolvarile problemelor de mai sus, utilizand diagrama Smith, le voi prezenta intr-una din postarile care vor urma.
Asa cum am mai spus, orice impedanta complexa poate fi reprezentata printr-un punct, aflat intr-un semiplan infinit, determinat de abscisa (0, R) si ordonata (0, X).
In cazul unei linii de transmisie, se pote efectua o operatie de normalizare, adica de impartire a valorii impedantei cu valoarea impedantei caracteristice a liniei de transmisie. Aplicand apoi o transformare conforma, orice valoare a impedantei normalizate poate fi reprezentata pe o diagrama cu suprafata finita, numita diagrama Smith (Smith chart). Pe diagrama Smith putem identifica opt zone distincte, asa cum am prezentat in figura de mai jos.
In partea dreapta a graficului am prezentat intervalul de valori ale lui x si r, pentru fiecare zona a diagramei.
Probleme propuse:
Problema 1:
Se consideră o
linie de transmisie cu lungimea electrică l=0.1λ şi impedanţa caracteristică Z0 = 50Ω. Linia este terminată cu o impedanţă de
sarcină ZS = (25 + j20) Ω
Determinaţi:
Valoarea
normalizata a sarcinii ; admitanţa nenormalizata a sarcinii; raportul de
unda staţionară în tensiune - VSWR ; coeficientul
de reflexie pe sarcina ; impedanţa de intrare; admitanţa de intrare;
Problema 2:
Se consideră o
linie de transmisie cu lungimea electrică l=0.2λ şi impedanţa caracteristică Z0 = 50Ω. Linia este terminată cu o impedanţă de
sarcină ZS = (25 + j25) Ω
Determinaţi:
Valoarea normalizata a sarcinii ; admitanţa nenormalizata a
sarcinii; raportul de unda staţionară în tensiune - VSWR ; coeficientul de reflexie pe sarcina
; impedanţa de intrare; admitanţa de intrare; Problema 3:
Se consideră o
linie de transmisie cu lungimea electrică l=0.15λ şi impedanţa caracteristică Z0= 50Ω. Linia este terminată cu o impedanţă de
sarcină ZS= (20 + j25) Ω
Determinaţi:
Valoarea normalizata a sarcinii ; admitanţa nenormalizata a
sarcinii; raportul de unda staţionară în tensiune - VSWR ; coeficientul de reflexie pe sarcina
; impedanţa de intrare; admitanţa de intrare;Rezolvarile problemelor de mai sus, utilizand diagrama Smith, le voi prezenta intr-una din postarile care vor urma.
Read more!
Thursday, November 27, 2014
La Marisel, langa Observator, am construit o borna geodezica
O mare parte
dintre noi cred ca astronomia se rezuma la contemplarea stelelor, a galaxiilor,
a nebuloaselor sau a altor obiecte ceresti, prin intermediul unor aparate
optice. Aceasta "vizualizare nocturna a cerului", prin intermediul
telescoapelor, a reprezentat doar inceputurile astronomiei moderne. Descoperirea
legilor de baza ale mecanicii ceresti (cele trei legi enuntate de Johannes
Kepler si legea atractiei universale enuntata de Isaac Newton) au reprezentat
momente de importanta majora ale cunoasterii stiintifice. Astronomia a devenit
o stiinta exacta, un domeniu interdisciplinar in care matematica, fizica si
tehnologia se intrepatrund si se completeaza in mod armonios.
Observatorul Astronomic BITNET, construit in comuna Marisel din judetul Cluj, are ca scop principal cercetarea stiintifica si tehnologica. Din acest motiv, acuratetea si repetabilitatea determinarilor facute aici au o importanta deosebita. Si, pentru ca in astromomie stabilirea cu exactitate a pozitiei punctului de observare este esentiala, am decis sa construim in incinta Observatorului o borna geodezica care sa ne ajute sa determinam, rapid si cu o mare precizie, pozitia oricarui echipament stiintific utilizat in cercetarile noastre.
Prima etapa a acestei actiuni a constat in alegerea unui amplasament cat mai adecvat si realizarea efectiva a constructiei. A doua etapa a constat in determinarea cu o cat mai mare exactitate a pozitionarii spatiale a acestei borne (coordonate carteziene X,Y,Z sau coordonate geografice: latitudine. longitudine si altitudine).
Am ales sa construim borna geodezica la aproximativ aceeasi latitudine cu centrul cupolei observatorului, intr-un punct situat la est in raport cu acest centru.
Pentru ca borna sa nu se degradeze datorita conditiilor meteo aspre caracteristice unei zone montane si pentru ca aspectul final al constructiei sa fie conforma cu importanta sa stiintifica, pentru realizarea ei am hotarat sa incastrez un monolit de andezit intr-o fundatie de beton, aceasta ajungand pana la o adancime mai mare decat adancimea de inghet.
A fost destul de dificil sa gasesc un monolit din piatra dura (granit sau andezit) care sa fie taiat la dimensiuni optime. Dupa cateva zile de cautari pe internet si zeci de convorbiti telefonice avute cu posibili furnizori, D-ul Ioan Sot, director al firmei Andezitul S.A. din Poiana Ilvei, judetul Bistrita-Nasaud, mi-a sarit in ajutor. Dupa doua zile de la convorbirea avuta cu d-ul Sot, blocul de andezit de care aveam nevoie a sosit la Cluj. Acest monolit era debitat si slefuit la dimensiunile pe care i le indicasem anterior. Mai apoi, impreuna cu colegul meu Paul Vladut Dascal, am trecut la "munca de jos". Am sapat groapa pentru fundatie si am turnat betonul in care am incastrat borna geodezica. Dupa zece zile de la turnare, o echipa de geodezi experimentati, dotati cu aparate de masura de ultima generatie, au determinat coordonatele bornei atat in sistemul de referinta STEREO 1970, cat si in sistemele de referinta WGS84 si ETRS89.
Schita constructiva a bornei si fotografii realizate in timpul acestei actiuni sunt prezenate in galeria foto de mai jos.
Observatorul Astronomic BITNET, construit in comuna Marisel din judetul Cluj, are ca scop principal cercetarea stiintifica si tehnologica. Din acest motiv, acuratetea si repetabilitatea determinarilor facute aici au o importanta deosebita. Si, pentru ca in astromomie stabilirea cu exactitate a pozitiei punctului de observare este esentiala, am decis sa construim in incinta Observatorului o borna geodezica care sa ne ajute sa determinam, rapid si cu o mare precizie, pozitia oricarui echipament stiintific utilizat in cercetarile noastre.
Prima etapa a acestei actiuni a constat in alegerea unui amplasament cat mai adecvat si realizarea efectiva a constructiei. A doua etapa a constat in determinarea cu o cat mai mare exactitate a pozitionarii spatiale a acestei borne (coordonate carteziene X,Y,Z sau coordonate geografice: latitudine. longitudine si altitudine).
Am ales sa construim borna geodezica la aproximativ aceeasi latitudine cu centrul cupolei observatorului, intr-un punct situat la est in raport cu acest centru.
Pentru ca borna sa nu se degradeze datorita conditiilor meteo aspre caracteristice unei zone montane si pentru ca aspectul final al constructiei sa fie conforma cu importanta sa stiintifica, pentru realizarea ei am hotarat sa incastrez un monolit de andezit intr-o fundatie de beton, aceasta ajungand pana la o adancime mai mare decat adancimea de inghet.
A fost destul de dificil sa gasesc un monolit din piatra dura (granit sau andezit) care sa fie taiat la dimensiuni optime. Dupa cateva zile de cautari pe internet si zeci de convorbiti telefonice avute cu posibili furnizori, D-ul Ioan Sot, director al firmei Andezitul S.A. din Poiana Ilvei, judetul Bistrita-Nasaud, mi-a sarit in ajutor. Dupa doua zile de la convorbirea avuta cu d-ul Sot, blocul de andezit de care aveam nevoie a sosit la Cluj. Acest monolit era debitat si slefuit la dimensiunile pe care i le indicasem anterior. Mai apoi, impreuna cu colegul meu Paul Vladut Dascal, am trecut la "munca de jos". Am sapat groapa pentru fundatie si am turnat betonul in care am incastrat borna geodezica. Dupa zece zile de la turnare, o echipa de geodezi experimentati, dotati cu aparate de masura de ultima generatie, au determinat coordonatele bornei atat in sistemul de referinta STEREO 1970, cat si in sistemele de referinta WGS84 si ETRS89.
Schita constructiva a bornei si fotografii realizate in timpul acestei actiuni sunt prezenate in galeria foto de mai jos.

Read more!
Wednesday, November 26, 2014
Dumitru-Dorin Prunariu, Doctor Honoris Causa al Universitatii Babes-Bolyai din Cluj
Azi, 26 noiembrie 2014, in Aula Magna a Universitatatii Babes-Bolyai din Cluj, i-a fost decernat titlul de Doctor Honoris Causa primului (si pana acum, singurului) astronaut roman. Prof.Dr.ing.Dumitru-Dorin Prunariu a facut parte din misiunea Soiuz 40 din cadrul programului spațial „Intercosmos” și a petrecut în spațiu 7 zile, 20 de ore și 42 de minute. Lansarea in spatiu a avut loc in data de 14 mai 1981 de pe cosmodromul Baikonur din fosta U.R.S.S. Ajuns pe orbita circumterestra, nava cosmică Soiuz-40 s-a cuplat la complexul orbital Saliut 6 – Soiuz T-4. In timpul celor 6 zile petrecute pe statia orbitala Saliut 6, cosmonautul roman a participat la efectuarea a 22 de experimente stiintifice, multe dintre ele fiind concepute de cercetatori din Romania si realizate cu echipamente romanesti.
L-am cunoscut pe Dr. Prunariu in urma cu mai bine de 20 de ani, la inceputurile Agentiei Spatiale Romane. Am vazut atunci in fata mea un om sociabil si comunicativ, lipsit de orice urma de ingamfare. Strangerea lui de mana, barbateasca, transmitea sinceritate si fermitate.
Anii au trecut... activitatea lui in cadrul diverselor organisme si organizatii internationale din care a facut sau face parte, a sprijinit continuu recunoasterea (la nivel mondial) a Agentiei Spatiale Romane ca factor important in cercetarea spatiului cosmic si dezvoltare a tehnologiilor aferente. Chiar daca s-a aflat mereu intr-un anturaj select si a avut parte de cele mai inalte onoruri, modul in care Dr. Prunariu iti strange mana nu s-a schimbat. O strangere de mana ferma, barbateasca, sincera. Nu s-a inregimentat politic, cu toate ca a fost solicitat de multe ori ca prin notorietatea sa sa sprijine formatiuni politice sau candidati la presedentie. Nici nu este de mirare ca a refuzat, intrigile politice se desfasoara la o altitudine mult prea joasa (de cele mai multe ori, chiar in subteran) si sa nu uitam, Dr. Prunariu a fost, cel putin in cele 8 zile petrecute in spatiu, la propriu, deasupra tuturor. Asa a si ramas, chiar daca acum aceasta pozitie nu este determinata de parametrii unei orbite circumterestre. De aceea, sa-l felicitam inca o data pentru titlul onorific care i-a fost astazi acordat.
Mai jos, am adaugat o scurta galerie foto din timpul ceremoniei de decernare a titlului de Doctor Honoris Causa al UBB Cluj.
Read more!
Thursday, September 25, 2014
In vizita la Observatorul Astronomic din Paris
In ultimele zile ale lunii mai 2014 au avut loc o serie de
manifestari stiintifice in cadrul Zilelor Academice Clujene. Conferinta
Challenges in Astronomy, Astrophysics and Space Science, organizata de filiala
din Cluj a Academiei Romane a reunit un numar mare de astronomi consacrati. In
acele zile l-am cunoscut pe dr. Mirel Birlan, cercetator stiintific la
Institutul de Mecanica Cereasca si Calcul de Efemeride din Paris. In urma discutiilor pe care le-am avut, am retinut o serie de idei si sfaturi privind cresterea nivelului de
performanta a echipamentelor stiintifice pe care le-am instalat la Observatorul Marisel.
Si, spre marea mea satisfactie, am avut onoarea sa ma invite sa fac o vizita la
Observatorul Astronomic din Paris.
Imediat ce am incheiat cursurile de initiere a profesorilor de liceu in activitati si tehnologii spatiale, curs pe care l-am organizat in mare parte si l-am condus in perioada 4-7 septembrie 2014 la Marisel, am pornit cu masina spre Vest. Dupa 2000 de km parcursi pe autostrazile Europei, am ajuns cu bine in "orasul luminilor". Este greu sa exprimi in cuvinte ce inseamna Parisul in istoria civilizatiei moderne si contemporane. Stiinta, arta si tehnologia se impletesc in mod armonios, la fiecare pas pe care-l faci pe strazile metropolei.
Din pacate nu am putut ramane in Paris decat trei zile, timp insuficient pentru a vizita toate obiectivele turistice si culturale importante din capitala Frantei. Dar, obiectivul principal al vizitei mele la Paris l-am atins: am petrecut cateva ore placute in compania d-lui dr. Mirel Birlan, care mi-a fost si ghid in vizita pe care am facut-o la Observatorul Astronomic din Paris. Observatorul este in renovare si nu este deschis publicului. Aceasta restrictie pentru mine a fost un avantaj pentru ca am facut un tur extins, in zone care nu sunt deschise circuitului turistic, ghidat de Mirel Birlan si Daniel Hestroffer (directorul Institutului de Mecanica Cereasca si Calcul de Efemeride).
Intr-o prima analiza, ceea ce m-a impresionat deosebit a fost importanta pe care au acordat-o astronomiei, de-a lungul timpului, regii, imparatii sau presedintii Frantei. Cladirea principala a Observatorului din Paris este un palat in adevaratul sens al cuvantului, construit intre anii 1667 si 1671 la comanda si pe cheltuiala regelui Ludovic al XIV-lea. In acest palat au fost concepute, dezvoltate si puse in practica unele din cele mai importante idei si experimente stiintifice din secolele XVII-XX. Dar, despre istoria Obsrvatorului din Paris si despre personalitatile stiintifice care au activat in cadrul lui, voi reveni.
Multumesc inca o data, si pe aceasta cale, d-lui Mirel Birlan pentru disponibilitatea pe care mi-a aratat-o in cadrul acestei vizite.
Redau mai jos cateva fotografii pe care le-am facut cu aceasta ocazie.
Imediat ce am incheiat cursurile de initiere a profesorilor de liceu in activitati si tehnologii spatiale, curs pe care l-am organizat in mare parte si l-am condus in perioada 4-7 septembrie 2014 la Marisel, am pornit cu masina spre Vest. Dupa 2000 de km parcursi pe autostrazile Europei, am ajuns cu bine in "orasul luminilor". Este greu sa exprimi in cuvinte ce inseamna Parisul in istoria civilizatiei moderne si contemporane. Stiinta, arta si tehnologia se impletesc in mod armonios, la fiecare pas pe care-l faci pe strazile metropolei.
Din pacate nu am putut ramane in Paris decat trei zile, timp insuficient pentru a vizita toate obiectivele turistice si culturale importante din capitala Frantei. Dar, obiectivul principal al vizitei mele la Paris l-am atins: am petrecut cateva ore placute in compania d-lui dr. Mirel Birlan, care mi-a fost si ghid in vizita pe care am facut-o la Observatorul Astronomic din Paris. Observatorul este in renovare si nu este deschis publicului. Aceasta restrictie pentru mine a fost un avantaj pentru ca am facut un tur extins, in zone care nu sunt deschise circuitului turistic, ghidat de Mirel Birlan si Daniel Hestroffer (directorul Institutului de Mecanica Cereasca si Calcul de Efemeride).
Intr-o prima analiza, ceea ce m-a impresionat deosebit a fost importanta pe care au acordat-o astronomiei, de-a lungul timpului, regii, imparatii sau presedintii Frantei. Cladirea principala a Observatorului din Paris este un palat in adevaratul sens al cuvantului, construit intre anii 1667 si 1671 la comanda si pe cheltuiala regelui Ludovic al XIV-lea. In acest palat au fost concepute, dezvoltate si puse in practica unele din cele mai importante idei si experimente stiintifice din secolele XVII-XX. Dar, despre istoria Obsrvatorului din Paris si despre personalitatile stiintifice care au activat in cadrul lui, voi reveni.
Multumesc inca o data, si pe aceasta cale, d-lui Mirel Birlan pentru disponibilitatea pe care mi-a aratat-o in cadrul acestei vizite.
Redau mai jos cateva fotografii pe care le-am facut cu aceasta ocazie.
Read more!
Saturday, September 20, 2014
Curs de initiere in activitati si tehnologii spatiale - MARISEL 2014
In zilele de 4, 5, 6 si 7 septembrie 2014, in cadrul feeric al localitatii Marisel din Muntii Apuseni, s-a tinut, pentru prima data in Romania, un curs de initiere in activitati si tehnologii spatiale, destinat profesorilor de matematica si fizica din invatamantul preuniversitar.
Cursul a fost organizat de Biroul ESERO-Romania (Oficiul European de Resurse Educationale pentru Spatiu - biroul din Romania) si a fost patronat de Agentia Spatiala Romana (ROSA) si Agentia Spatiala Europeana (ESA).
Cursul a avut ca scop folosirea spatiului cosmic ca un context atractiv pentru predarea materiilor STEM (Stiinta, Tehnologie, Inginerie, Matematica). Cursul a a avut atat caracter teoretic cat si practic.
Activitatile "in sala" au constat in prelegeri sustinute de experti in stiinbte si tehnologii spatiale. Prelegerile i-au initiat pe cursanti in notiunile fundamentale ale astronomiei, in notiuni de baza ale telecomunicatiilor spatiale si in utilizarea pe scara larga a satelitilor artificiali ai Pamantului.
Activitatile practice au fost "hands on" adica profesorii participanti la curs au avut la dispozitie o serie de echipamente, aparate sau dispozitive simple cu ajutorul carora sa-si poata indruma elevii spre stiinte si tehnologii spatiale. Astfel, cu ajutorul telescoapelor pe care le-au avut la dispozitie au urmarit corpuri sau obiecte ceresti aflate in Sistemul Solar sau la departari de zeci de mii de ani lumina. Utilizand un radiotelescop didactic au putut realiza o harta radio elementara a cerului vizibil. Au invatat practic cum se poate determina directia meridianului local, momentul amiezii si cum se construieste un ceas solar.
In sectiunea dedicata tehnologiilor spatiale au fost realizate transmisii audio -video la mare distanta, utilizand la receptie antene cu reflector parabolic. O alta activitate foarte interesanta a avut ca scop receptia directa a unor imagini ale Europei transmise in timp real de constelatia de sateliti meteorologici de joasa altitudine ai NOAA (National Oceanic and Atmospheric Administration - SUA). In domeniul tehnologiilor GNSS (Global Navigation Satellite System) cursantii au invatat sa utilizeze receptoarele GPS pentru determinarea orei exacte si a coordonatelor exacte ale unei locatii.
Suportul stiintific, aparatele si echipamentele utilizate in cadrul cursului au fost asigurate de firma clujeana BITNET CCSS si de Observatorul Astronomic al acestei firme, aflat in localitate (Marisel- jud. Cluj). Specialistii direct implicati in sustinerea prelegerilor si indrumarea activitatilor practice au fost: dr.ing.Vlad Turcu, cercetator stiintific la Observatorul Astronomic al Academiei Romane, fiz.drd.ing. Paul Dolea si drd. ing. Paul Vladut Dscal, cercetatori stiintifici la BITNET, Centrul de Cercetari pentru Senzori si Sisteme.
Din partea Biroului ESERO Romania a fost prezent d-ul Virgiliu Pop, director al biroului.
Importanta acestui curs a fost subliniata de insusi presedintele Agentiei Spatiale Romane, d-ul fiz.dr. Marius Ioan Piso, care ne-a facut onoarea de a fi prezent la Marisel in ziua de deschidere a lucrarilor.
Cei 28 de profesori cursanti au venit din toate zonele tarii, Banat, Oltenia, Dobrogea, Muntenia, Moldova si bineinteles, din Transilvania. Evenimentul a fost mediatizat in presa scrisa si audio-vizual. In prima zi a cursului, joi, 4 septembrie 2014, Televiziunea Romana a realizat emisiunea "Transilvania la zi" transmisa in direct de la Marisel. O mare parte a emisiunii a fost dedicata acestui curs de iniitiere in stiinte si tehnologii spatiale.Emisiunea poate fi vizualizata off-line pe programul TVR Plus, la adresa http://www.tvrplus.ro/editie-transilvania-la-zi-256876
Cateva instantanee surprinse in timpul cursului le puteti vedea mai jos.
Cursul a fost organizat de Biroul ESERO-Romania (Oficiul European de Resurse Educationale pentru Spatiu - biroul din Romania) si a fost patronat de Agentia Spatiala Romana (ROSA) si Agentia Spatiala Europeana (ESA).
Cursul a avut ca scop folosirea spatiului cosmic ca un context atractiv pentru predarea materiilor STEM (Stiinta, Tehnologie, Inginerie, Matematica). Cursul a a avut atat caracter teoretic cat si practic.
Activitatile "in sala" au constat in prelegeri sustinute de experti in stiinbte si tehnologii spatiale. Prelegerile i-au initiat pe cursanti in notiunile fundamentale ale astronomiei, in notiuni de baza ale telecomunicatiilor spatiale si in utilizarea pe scara larga a satelitilor artificiali ai Pamantului.
Activitatile practice au fost "hands on" adica profesorii participanti la curs au avut la dispozitie o serie de echipamente, aparate sau dispozitive simple cu ajutorul carora sa-si poata indruma elevii spre stiinte si tehnologii spatiale. Astfel, cu ajutorul telescoapelor pe care le-au avut la dispozitie au urmarit corpuri sau obiecte ceresti aflate in Sistemul Solar sau la departari de zeci de mii de ani lumina. Utilizand un radiotelescop didactic au putut realiza o harta radio elementara a cerului vizibil. Au invatat practic cum se poate determina directia meridianului local, momentul amiezii si cum se construieste un ceas solar.
In sectiunea dedicata tehnologiilor spatiale au fost realizate transmisii audio -video la mare distanta, utilizand la receptie antene cu reflector parabolic. O alta activitate foarte interesanta a avut ca scop receptia directa a unor imagini ale Europei transmise in timp real de constelatia de sateliti meteorologici de joasa altitudine ai NOAA (National Oceanic and Atmospheric Administration - SUA). In domeniul tehnologiilor GNSS (Global Navigation Satellite System) cursantii au invatat sa utilizeze receptoarele GPS pentru determinarea orei exacte si a coordonatelor exacte ale unei locatii.
Suportul stiintific, aparatele si echipamentele utilizate in cadrul cursului au fost asigurate de firma clujeana BITNET CCSS si de Observatorul Astronomic al acestei firme, aflat in localitate (Marisel- jud. Cluj). Specialistii direct implicati in sustinerea prelegerilor si indrumarea activitatilor practice au fost: dr.ing.Vlad Turcu, cercetator stiintific la Observatorul Astronomic al Academiei Romane, fiz.drd.ing. Paul Dolea si drd. ing. Paul Vladut Dscal, cercetatori stiintifici la BITNET, Centrul de Cercetari pentru Senzori si Sisteme.
Din partea Biroului ESERO Romania a fost prezent d-ul Virgiliu Pop, director al biroului.
Importanta acestui curs a fost subliniata de insusi presedintele Agentiei Spatiale Romane, d-ul fiz.dr. Marius Ioan Piso, care ne-a facut onoarea de a fi prezent la Marisel in ziua de deschidere a lucrarilor.
Cateva instantanee surprinse in timpul cursului le puteti vedea mai jos.
Read more!
Friday, August 8, 2014
DIGI 24 in vizita la Marisel
Reporteri ai postului de televiziune DIGI 24 au aflat ca la Baza de Cercetare Stiintifica si Tehnologica a firmei BITNET a fost instalat unul din cele mai performante telescoape aflate pe teritoriul Romaniei: MEADE LX 850 dotat cu o oglinda primara cu diametrul de 305 mm si o montura ecuatoriala "germana". Sistemele optice, mecanice si electronice de ultima generatie asigura acestui model o versatilitate deosebita. Dar, pentru a se putea atinge performante "de catalog", trebuie sa fie asigurate conditii deosebite:
Echipa de reporteri ai postului de televiziune DIGI 24, care are acoperire nationala pe cablu si in aproape toate tarile din Europa prin serviciul DigiTv transmis prin satelitul Intelsat 10-02, a difuzat doua reportaje realizate la Observatorul Astronomic Marisel. Puteti vedea aceste reportaje accesand linkurile de mai jos:
http://www1.digi24.ro/Stiri/Regional/Digi24+Cluj-Napoca/Stiri/Observator+astronomic+la+sat
si
http://www.digi24.ro/Stiri/Digi24/Actualitate/Stiinta+si+Mediu/Observator+astronomic+sat+Marisel+Cluj+realizat+de+trei+romani
- locatia trebuie sa fie judicios aleasa, in asa fel incat poluarea luminoasa, praful si vibratiile mecanice sa fie minime
- echipamentul sa fie protejat de vant si intemperii de o cupola suficient de mare
- fundatia telescopului sa fie masiva (1500-2000kg) si sa fie complet separata de restul cladirii, astfel incat sa nu preia eventualele vibratii produse de vant sau de persoanele care se deplaseaza in interiorul cladirii observatorului
Echipa de reporteri ai postului de televiziune DIGI 24, care are acoperire nationala pe cablu si in aproape toate tarile din Europa prin serviciul DigiTv transmis prin satelitul Intelsat 10-02, a difuzat doua reportaje realizate la Observatorul Astronomic Marisel. Puteti vedea aceste reportaje accesand linkurile de mai jos:
http://www1.digi24.ro/Stiri/Regional/Digi24+Cluj-Napoca/Stiri/Observator+astronomic+la+sat
si
http://www.digi24.ro/Stiri/Digi24/Actualitate/Stiinta+si+Mediu/Observator+astronomic+sat+Marisel+Cluj+realizat+de+trei+romani
Read more!
Am instalat noul telescop MEADE LX 850
| O parte a fundatiei de beton |
| Instalarea si reglarea monturii |
Este dotat cu un sistem computerizat de orientare care contine o librarie cu 144000 de obiecte ceresti, astfel incat, daca reglajele initiale ale telescopului au fost facute in mod corespunzator, printr-o simpla alegere din baza de date a unui obiect ceresc, telescopul se va orienta spre acel obiect, asigurand conditii optime de vizualizare. In plus, printr-un sistem electro-optic avansat de “autocalare pe stea” obiectul urmarit va ramane in
Rezolutia ungiulara (ungiul dintre doua obiecte ceresti care pot sa se vada distinct) a sistemului optic este de 0.38 secunde de arc, depasind de fapt limita practica impusa de perturbatiile din atmosfera terestra.
Masa totala a sistemelor optice si mecanice cu care este dotat depaseste 150 kg. Din acest motiv fundatia telescopului (separata complet de fundatia si cladirea observatorului) a trebuit modificata in asa fel incat sa permita intarirea pilonetului cu 4 contravantuiri. Masa fundatiei astfel modificate depaseste 2000 kg.
Prin performantele mecanice si optice ale acestui telescop si prin locul de amplasare (Marisel, 1230 m altitudine si poluare luminoasa aproape de zero), speram ca observatorul astronomic al firmei BITNET sa se dovedeasca a fi cel mai performant punct de observare al cerului de pe teritoriul Romaniei.
Read more!
Subscribe to:
Posts (Atom)








