In urma cu aproape 50 de ani, la inceputul transmisiilor Tv din Romania, un articol ce descria in detaliu constructia unei antene deosebit de eficiente cu ajutorul careia se puteau receptiona posturi Tv indepartate, a trezit un viu interes in randul inginerilor si al tehnicienilor din cateva tari est-europene.
Intr-un numar al cunoscutei reviste de electronica aplicata "Radiotehnika" aparut in luna martie, era prezentata constructia unei antene Tv cu castig foarte mare. Articolul se intindea pe mai multe pagini si avea formal toate ingredientele unui articol stiintific: consideratii teoretice, multe grafice, multe formule, tabele, desene de ansamblu, de detaliu si ... concluzii. Pe atunci, in Europa de Est emitatorii de televiziune erau foarte rari asa ca orice metoda de imbunatatire a receptiei era bine primita de specialistii din domeniu. Normal ca si acest articol a trezit un viu interes si a produs efecte. Ce fel de efecte? Veti vedea in continuare.
Articolul incepea cu un paragraf de "teorie", ecuatii de propagare a campului electromagnetic, atenuare, amplificare, decibeli, grafice, etc. Toate corecte si frumos puse in pagina. Apoi urma partea practica: descrierea antenei, a principiului de functionare si a indrumarilor aferente realizarii practice. Antena era formata din mai multe elemente de tip panou, semnalele electrice de la iesirea fiecarui panou urmand sa se insumeze pe cablul de coborare ce ajungea in final la intrarea televizorului. Autorul a avut grija sa sublinieze importanta sinfazarii semnalelor si a faptului ca un numar mai mare de panouri va da un semnal mai puternic, deci satisfactii mai mari. Din ce erau facute panourile? Din multe tuburi de neon de aceeasi lungime asezate orizontal, daca semnalul Tv avea polarizare orizontala si vertical daca semnalul avea polarizare verticala. Tuburile de neon puteu fi si defecte, cu filamentele arse, deoarece luminoforul era foarte important... In scurt timp, vestea antenei minune s-a raspandit si-n marile orase a inceput goana dupa tuburi de neon arse. Nici unul nu mai ajungea la groapa de gunoi. Echipe de entuziasti au construit suporti de lemn de mari dimensiuni pline cu tuburi de neon interconectate cu adevarate retele de cabluri. Le-au orientat spre statii tv indepartate si nu au receptionat nimic. Apoi spre altele mai apropiate si rezultatul a fost acelas. Au verificat conexiuni, au facut modificari dar tot nu au receptionat nimic. Dupa zeci de seri petrecute pe acoperisuri, cativa dintre ei au citit cu atentie si ultimele randuri ale faimosului artcol. Aici, autorii precizau ca antena functoneaza doar in intervalul 31 martie orele 24 si 1 aprilie orele 24...
Pe vremea cand lucram la Directia de Radio si Televiziune Cluj, unul din colegii mei mai in varsta aflat in prag de pensionare, mi-a descris cu lux de amanunte etapele prin care a trecut constructia unei astfel de antene. Cred ca si el facuse parte dintr-o echipa de entuziasti... Multe generatii de electronisti au ras cu lacrimi cand le-am spus aceasta poveste...