Blogul Spacesignals prezinta o parte din preocuparile mele din urmatoarele domenii: Invatamant: ca initiator si fondator al Scolii de vara "Generatia Urmatoare" ce se desfasoara, anual, la Marisel; ca student, la Scoala Doctorala a Universitatii Tehnice din Cluj-Napoca. Cercetare: Obiecte spatiale din apropierea Pamantului (NEO); telecomunicatii asigurate de sateliti artificiali; activitatea solara si vremea spatiala; Unde electromagnetice de foarte joasa frecventa. Productie: Proiectare si executie de aparate si echipamente cu scop didactic sau pentru cercetare stiintifica; consultanta si prestari de servicii in telecomunicatii terestre sau satelitare. TOATE ARTICOLELE DE PE ACEST BLOG AU FOST SCRISE DE MINE. Aproape toate fotografiile de pe blog au fost facute de mine sau cu aparatul meu foto, acolo unde apar si eu in cadru. Am participat activ la proiectarea, instalarea echipamentelor si realizarea constructiilor aferente prezentate pe acest blog. Daca aveti sugestii sau alte idei pe care doriti sa mi le comunicati, nu ezitati sa-mi scrieti la adresa de mai jos:



Tuesday, January 12, 2016

Cu receptorul GPS...prin Oslo

La sfarsitul lunii septembrie a anului trecut, participarea mea in calitate de expert la un proiect international, mi-a facilitat o scurta vizita in Oslo, capitala Norvegiei.
E greu de descris in cuvinte frumusetea fiordului pe malurile caruia s-a dezvoltat capitala si atmosfera de inalta civilizatie care se simte la tot pasul. In trenul care face legatura dintre aeroport si centrul capitalei, o curatenie exemplara si o liniste desavarsita. Nimeni nu vorbea tare, nimeni nu asculta manele... Am ajuns in zona centrala a capitalei, in apropierea cladirii Parlamentului. Artera  care mi s-a parut cea mai importanta din punct de vedere turistic si comercial porneste din piata garii centrale, trece pe langa cladirea Parlamentului si se termina in fata Palatul Regal.
Portul turistic era plin de ambarcatiuni moderne, iahturi, salupe, feriboturi sau vase de croaziera. Peste tot, turisti de pe toate continentele.
Dar, atentie! Orice serviciu care nu este gratuit sau orice cumparatura, te "arde la buzunar". Cea mai ieftina bere la cutie, cumparata din hiprmarket, m-a costat mai mult de trei Euro. La restaurant sau terasa nici nu am avut curajul sa intreb cat costa o bere... Biletul de metrou, numai dus, 30 coroane norvegiene, adica tot o bere...
Era sfarsit de septembrie, sfarsit de sezon turistic si de toamna norvegiana. Dupa cum am vazut in pliantele turistice, din octombrie incepea iarna, toamna fiind considerata perioada august-septembrie.
In Oslo se pot vedea cladiri vechi si noi intr-un amestec armonios de culori vii dar nu stridente. Multe cladiri, inclusiv cea a primariei, au o arhitectura sobra, cu pereti exteriori in care caramida rosie este aparenta, asa cum erau mai demult multe din cladirile administrative ale fabricilor romanesti construite in perioada interbelica.
Seara, toata zona turistica este inundata de lumina artificiala. Terasele sunt dotate cu sisteme de incalzire la fiecare masa. In plus, am vazut si in camera de hotel si in spatii comune sau terase, corpuri de iluminat care dau o lumina rosiatica. Am aflat mai tarziu ca sunt lampi "anti-stress", se pare ca noptile lungi de iarna produc stari de depresie accentuata, iar acea lumina calda diminueaza efectele negative ale noptilor scandinave.
Ca in orice capitala europeana, in Oslo sunt multe muzee. Dar vremea favorabila plimbarilor in aer liber si timpul foarte scurt pentru cate sunt de vazut in capitala Norvegiei, m-au determinat sa fac doar vizite "out door", cu exceptia cladirii Primariei.
Daca ar fi sa rememorez, in cateva cuvinte, ceea ce m-a impresionat dupa sejurul din Oslo, as aminti in primul rand, cladirea Operei. Aceasta are o arhitectura ultramoderna, cu multe suprafete plane care se intersecteaza in muchii drepte, creand un joc interesant de volume geometrice si suprafete bine delimitate. Ea pare mai degraba o cale de legatura dintre mare si cer. Daca privesti cladirea dinspre fiord, seamana cu o ambarcatiune care, tocmai lansata la apa, intra meiestuos in mare. In schimb, panorama vazuta de pe terasele circulabile de pe acoperisul Operei, dau impresia ca aceste terase se intind pana la cer...
O alta imagine care mi-a ramas vie in amintire este fortareata Akershus si panorama portului turistic vazuta de pe zidurile acesteia. Un amestec de vechi si nou, fortificatii, turnuri si tunuri de aparare, bieserici si cazarmi, iar jos in port, zeci de ambarcatiuni moderne si veliere de epoca.
In al treilea rand voi aminti cladirea Primariei si zona apartinatoare. O cladire sobra, cu linii arhitectonice care par mai degraba desprinse dintr-un peisaj industrial. In interior, picturi si fresce care aduc omagiu muncii: docheri, fierari, parame, baroase si nicovale care pot fi zarite in fiecare pictura. In afara cladirii si in parcul din apropiere, basoreliefuri si sculpturi pe aceeasi tema. Ma gandeam daca si Norvegia a trecut printr-o perioada proletcultista asemanatoare cu cea din Romania postbelica. Chiar daca efectele au fost asemanatoare, cauzele au fost total diferite. Norvegia, inainte de descoperirea si exploatarea unor cantitati imense de petrol in platoul continental al Marii Nordului, a fost o tara foarte saraca, in care munceai din greu pentru a-ti putea asigura existenta iar munca pe mare sau in port erau principalele activitati. In ultimii zeci de ani, petrolul a schimbat radical aspectul Norvegiei si viata norvegienilor, aducandu-i in primul esalon al civilizatiei europene.
Dupa cum se stie, o imagine poate face mai mult decat o mie de cuvinte, asa ca va invit sa urmariti galeria foto de mai jos.













No comments: